Blog de profesor

Condore bagă boala în clienţi!

08.30.2011 · Posted in Din viata de zi cu zi

Mi-am adus aminte de o întâmplare jenantă, ce mi s-a întâmplat în urmă cu vreo doi ani. Însă pentru a începe să vă povestesc despre ce este vorba, trebuie să ştiţi că sunt pasionată de cumpărături şi că, până acum, nimeni nu a rezistat să umble cu mine prin magazine, atât timp cât aş fi avut eu de gând să o fac. Întâmplarea pe care o voi prezenta este legată de pasiunea mea pentru shopping.

În urmă cu vreun an şi ceva am hotărât să dau o raită prin oraş împreună cu o prietenă de-a mea, Lavinia. Nu se putea să nu ne oprim şi pe Independenţei, la Condore, acolo unde găseam întotdeauna chilipiruri şi de unde plecam mai mereu cu sacoşele pline. Găseam acolo mărfuri diverse: lenjerie intimă, pulovere, fuste, jucării, detergenţi, lenjerii pentru pat, genţi, obiecte de uz casnic şi tot felul de chestii care de care mai ochioase. S-a nimerit ca, tocmai cu o zi înainte, la acel magazin să fie adusă marfă nouă..Deci aveam la ce ne uita, odată intrate acolo. Nu ştiu cum s-a făcut că, în acea zi, am molipsit-o şi pe Lavinia şi am rătăcit prin magazin vreo oră şi ceva…Coşurile nu erau goale. Eu aveam două la număr. Satisfăcută parţial de cumpărături (aş fi fost satisfăcută pe deplin dacă mai aveam bani la mine), am hotărât să încheiem repriza de shopping şi am mers liniştite la casă pentru a plăti produsele. În timp ce fata care încasa banii socotea acolo produsele noastre, în imediata apropiere se holba la noi o tanti. Nu i-am dat prea mare importanţă, însă, se pare, că ne-a dat ea nouă. Imediat după ce am plătit produsele cumpărate (Lavinia vreo 50 lei, eu cam 150), respectiva tanti ne-a invitat să o însoţim, asta în văzul tuturor clienţilor, care se uitau care mai de care mai curioşi. Ne-a dus cu ea în cămăruţa unde depozitau marfă şi ne-a invitat să ne deschidem genţile, să ne ridicăm hainele şi toate cele, ca să se convingă ea că nu i-am furat vreo pereche de şosete, pe care le-am fi băgat ulterior în buzunare, în papuci… Când îmi amintesc ce nervi am avut în acele momente, provocaţi de gestul idioatei şi de privirile celorlalţi clienţi) mi se urcă şi acum sângele la cap. Lavinia a invitat-o să-i controleze şi lenjeria intimă, dacă tot se temea că i-am luat ceva. Precizez că magazinul avea camere de luat vederi montate peste tot, aşa că ar fi trebuit să vadă pe ele ceva suspect ca să ne oprească. Când am luat-o la rost şi am porcăit-o (mai mult Lavinia), s-a uitat la noi cu o moacă de broască, dezamăgită că nu a găsit nimic compromiţător asupra noastră, şi ne-a spus:

- Voi ştiţi cât aţi stat în magazin?

- Cât?

-O oră şi ceva…

- Şi există o anumită durată după care trebuie să părăseşti magazinul?

Nu ştia maimuţa că, de fapt,  asta însemna puţin pentru mine. Obişnuiam să colind magazinele şi să stau ore bune prin ele. În Carrefour am stat cândva 5 ore şi ceva…Nici eu nu ştiu când s-a scurs timpul. Să-şi pună tanti un afiş pe uşă că nu ai voie să stai în magazinul ei mai mult de 10 minute, că altfel te bagă la control. Sau credea că i-am făcut vânzare de 200 ron ca să îi furăm o pereche de chiloţi…În final ne-a spus că putem pleca. Terminase cu noi. Probabil se pregătea să mai pună ochii pe cineva. Fără să îşi ceară scuze de neînţelegere, fără nimic…Cu hainele scoase din pantaloni şi cu sarsanalele pline de ce luasem de pe acolo, am ieşit din magazin cu un gust amar. Reflectând în faşa uşii, ne-am  gândit că le făcusem atâta vânzare şi noi cu ce ne alesesem? Aşa că am decis să ne întoarcem şi să ne cerem banii înapoi . Şi aşa nu primisem bon pentru cumpărăturile făcute. În caz că refuzau să ne dea banii, chemam OPC-ul. Tipa de la casă nu a comentat nimic…A socotit din nou produsele şi ne-a dat banii. Baba n-a zis, nici ea, nimic. Cumpărătorii se uitau iar cu gura căscată. Ne-am luat frumuşel banii înapoi, moment în care Lavinia i-a întins o pungă vânzătoarei şi i-a spus:

- Şi punga luaţi-o. Tot de aici am cumpărat-o. Daţi-mi 30 de bani înapoi. N-am nevoie de ea.

Acesta cred că a fost cel mai umilitor episod din viaţa mea. Am rămas traumatizată de întâmplarea de la Condore şi m-am întrebat mereu dacă am cumva moacă de hoţ. Cu siguranţă că tanti n-ar fi invitat la dos două matahale colorate, nici chiar dacă le vedea ea însăşi furând din magazin, de teamă să nu încasese una în moacă. În schimb, a ales să se lege de două cliente fidele, ce-i păşeau pragul magazinului în fiecare săptămână şi care lăsau acolo ceva bani. Vă imaginaţi că nu am mai păşit de atunci în  magazinele Condore şi nici nu am de gând să o mai fac vreodată. E suficient să îmi amintesc ochii curioşilor ce mă priveau în timp ce baba mă cotrobăia. Voi aţi trecut prin aşa experienţă penibilă?

 

Leave a Reply